FAIL (the browser should render some flash content, not this).
Cronologie
Ultimele 5 articole:
Linkuri utile:
Hasan ibn Ali

AL-HASAN IBN ’ALI (radiy-Allahu ‘anhu): Nepotul Profetului (salla-Llaahu ’alayhi wa-sallam) (d. 49 A.H.)

Al-Hasan si Al-Husain sunt doua nume bine-cunoscute de toata lumea Islamului, oricine gandindu-se imediat ce le aude la copiii Fatimei, fiica Profetului, si ai lui ’Ali ibn Abi Talib, dragul sau var. De aici pleaca toti descendentii neamului Profetului Islamului. Dar haideti sa urmarim povestea eroului nostru Al-Hasan ibn ’Ali.

Intr-o noapte Ummul-Fadhl, sotia unchiului Profetului, pe numele sau Al-Abbas, a avut un vis in care o parte a Profetului i se aratase in casa sa, vis care i-a provocat neliniste si care a determinat-o sa-l informeze pe Profet (salla-Llaahu ’alayhi wa-sallam). Profetul a zambit si i-a spus ca visul sau inseamna ca fiica sa va avea un baiat, iar Ummul-Fadhl il va hrani cu laptele sau. Vestile au ajuns si la urechea lui ’Ali ibn Abi Talib, cel care s-a grabit sa i le duca sotiei sale, Fatima. Dupa toate acestea, in a cincisprezecea zi din Ramadan, al celui de-al treilea an dupa emigrare, Fatima a nascut primul sau fiu. Imediat ce a aflat, Profetul (salla-Llaahu ’alayhi wa-sallam) a mers in casa fiicei sale, cerandu-i baiatul si recitandu-i la ureche azanul (chemarea la rugaciune) si iqama (chemarea de incepere efectiva a rugaciunii). In a saptea zi, Profetul l-a intrebat pe ’Ali ibn Abi Talib : „Ce nume ii veti da baiatului ?” „Harb”, a raspuns ’Ali. „Nu, el va purta numele de Al-Hasan (cel bun si chipes). Si asa i-a ramas numele eroului nostru. De asemenea, la recomandarea Profetului a fost sacrificata o oaie, carnea sa fiind oferita oamenilor saraci. Eroul nostru a avut norocul de a creste in cea mai buna gospodarie, pe genunchii Profetului (bunicul sau) si ai Fatimei, fiica lui Muhammed (salla-Llaahu ’alayhi wa-sallam) (mama sa). A vazut lumina zilei in sunetul rugaciunii, urmand calea cucerniciei atat acasa, cat si in moscheea Profetului din Medina.

Din moment ce locuinta lui ’Ali ibn Abi Talib era situata in imediata apropiere a moscheii Profetului si a sotiilor acestuia, eroul nostru s-a format adesea, atat ca si copil, cat si ca adolescent, in umbra moscheii. Afectiunea aratata de Profet lui Al-Hasan nu cunostea limite, in mai multe randuri fiind auzit rugandu-se, „O Allah ! Il iubesc. Te rog iubeste-l si Tu si iubeste-i pe toti aceia care il iubesc la randul lor.” Prin atitudinea si comportamentul Profetului manifestate fata de Al-Hasan si fratele sau (Al-Husain), musulmanii gasesc astazi metodologia profetica de tratare a copiilor. Mai departe, vom oferi cateva exemple relevante :

Se povesteste ca odata Profetul (salla-Llaahu ’alayhi wa-sallam) se afla in prosternare (sujud) cand micutul Al-Hasan tocmai s-a catarat pe spatele sau, determinandu-l sa ramana pentru o vreme in aceasta pozitie. Ulterior, cand o parte a companionilor si-au exprimat indignarea, el le-a raspuns ca micutul a fost fericit pe spinarea bunicului sau. Astfel, Profetul (salla-Llaahu ’alayhi wa-sallam) nu a dorit nici sa-l deranjeze si nici sa-i rapeasca placerea pe care tocmai o descoperise, ramanand cu fruntea jos pana cand Al-Hasan a coborat.

Un alt episod s-a derulat cand Profetul (salla-Llaahu ’alayhi wa-sallam) tocmai spunea oamenilor o predica in moschee, timp in care Al-Hasan a inceput sa-i calce cu picioarele marginile imbracamintii, impiedicandu-se din cand in cand. Din aceasta cauza, Profetul (salla-Llaahu ’alayhi wa-sallam) nu mai putea sa stea ferm in picioare. El a intrerupt predica, a coborat de la amvon, l-a mutat pe Al-Hasan si si-a reluat cuvantarea.

Din nefericire pentru eroul nostru, el nu s-a putut bucura prea mult de compania dragului sau bunic, Profetul murind cand Al-Hasan avea numai opt ani. Dupa aceasta, nu au trecut nici sase luni cand eroul nostru a ramas si fara mama. Si totusi, aceasta nu inseamna ca el nu a invatat nimic de la Profet (salla-Llaahu ’alayhi wa-sallam). In ciuda mortii sale, copilaria si-a petrecut-o in compania Profetului insusi, relatand : „Pe cand eram doar un copilas, am luat o curmala din cele oferite drept milostenie si am pus-o in gura, dar Profetul mi-a dat-o afara. Cand i-am cerut explicatii, mi-a spus, „Noi, neamul lui Muhammed, nu mancam pomana oferita oamenilor.” ” Din asemenea lectii eroul nostru a invatat respectul de sine si toate celelalte calitati care l-au consacrat.

In tineretea sa Al-Hasan a fost trimis impreuna cu fratele sau Al-Husein sa-l apere pe califul ’Uthman ibn ’Affan, atacat de o grupare rebela. Dupa toate acestea, nefericitul nostru erou avea sa fie martor chiar la moartea celui de-al patrulea calif drept-calauzit, propriul sau tata, asasinat in Irak. Locuitorii irakieni l-au desemnat pe Al-Hasan ca succesor tatalui sau, insa cand a inteles ca acceptarea califatului presupunea, de fapt, un razboi intre doua tabere musulmane, a sa si Mu’awiya, a refuzat rostind urmatoarele cuvinte : „Nu pot sa fiu calif si in acelasi timp sa asist chiar si la o singura picatura de sange varsata din aceasa cauza.” Evlavia de care a dat dovada este oglindita cel mai bine de gestul sau de a calatori pe jos nu mai putin de zece ori pana la Mekka pentru efectuarea Pelerinajului.

Eroul nostru Al-Hasan (radiy-Allahu ’anhu) a murit in Medina in anul 49 sau 50 dupa emigrare, trupul sau fiind ingropat in cimitirul orasului (fie ca Allah sa-i aiba in paza sufletul sau).

 


Sursa: Mahmoud Esma'il Sieny - "Heroes of Islam", Editura Darussalam, King Saud University, Riyadh, K.S.A, 2000.

Traducere: AbdurRahman